Criza economică generată de pandemia de Covid-19. La ce să ne aşteptăm?

Daniela PÎRVU, prof. habil. dr.

Departamentul Finanţe, Contabilitate, Economie

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Drept

22 aprilie 2020

(timp de lectură: 4-5 min)

Efectele crizei economice generată de pandemia de Covid-19 sunt dificil de estimat. În primul rând deoarece crizele economice nu se încadrează într-un anumit model. Criza economică actuală nu poate fi asemănată cu nicio criză recentă, deoarece nu este legată de caracterul ciclic al proceselor economice. Astfel, nu ne putem raporta la ceea ce cunoştem despre efectele crizelor economice anterioare. Pandemia de Covid-19 va genera o criză economică internaţională datorită întreruperii majorităţilor activităţilor economice, prin instituirea stării de urgenţă în multe ţări ale lumii. Pe site-ul unuia dintre cele mai apreciate portaluri de statistică din lume (www.statista.com) sunt publicate unele previziuni privind impactul crizei economice generată de pandemia de Covid-19. Astfel, pentru anul 2020, se estimează o scădere a produsului intern brut global de 2,4%, iar pentru anul 2021, de 3,3%. Numai în 3 dintre cele mai mari economii din Europa (Marea Britanie, Germania şi Franţa) se estimează o scădere a vânzărilor cu amănuntul, în perioada 9 martie-20 aprilie 2020, de peste 350 milioane euro.

Chiar dacă activităţile economice s-ar relua în perioada imediat următoare, temerile legate de reizbucnirea  unor focare de infecţie cu Covid-19 vor reduce semnificativ apetitul de consum al populaţiei, astfel încât încetinirea activităţilor economice, pe parcursul întregului an, este inevitabilă.

Situaţia economică trebuie gestionată corect, atât de către autorităţile statului, cât şi de reprezentanţii organismelor internaţionale, astfel încât perioada în care se vor resimţi efectele negative (şomaj, diminuarea veniturilor personale, scăderea încasărilor de venituri fiscale, creşterea deficitului bugetar şi a datoriei publice) să fie cât mai redusă. 

Măsurile economice adoptate până în prezent în ţara noastră erau necesare pentru a menţine economia pe linia de plutire şi pentru a asigura liniştea socială. Este nevoie însă de o anumită prudenţă în alocarea resurselor financiare pentru sprijinul persoanelor fizice şi societăţilor afectate de instituirea stării de urgenţă, deoarece  o mare parte din aceste resurse provin din împrumuturi, pe care la un moment dat trebuie să le restituim şi pentru care, evident, vom plăti dobânzi. În perioada următoare, presiunea asupra bugetului public va creşte, în condiţiile majorării ecartului între încasările mult mai mici decât estimările realizate la sfârşitul anului trecut şi cheltuielile mai mari faţă de planificări. Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor Publice va întâmpina dificultăţi în atragerea de resurse împrumutate de pe piaţa internă, deoarece creditorii bancari preferă să îşi păstreze lichidităţile.

Cea mai mare provocare pentru economia românească, în momentul de faţă, este să îşi menţină "motoarele" pornite. Este esenţial ca antreprenorii români să îşi menţină afacerile competitive şi după redeschiderea economiilor naţionale, să nu îşi piardă angajaţii în care au investit şi care au experienţă şi expertiză în anumite domenii. În contextul actual, pentru majoritatea antreprenorilor, oricât ar fi de creativi şi inovativi, este dificil să îşi menţină afacerile fără sprijin din partea statului. Probabil ca sunt şi mulţi "oportunişti", dar fără ajutor financiar există riscul ca unele companii şi, în special, "locomotivele" economiei româneşti (companiile din industria auto şi industria orizontală) să nu mai pornească. În aceste condiţii, problemele economice se vor acutiza, iar problemele sociale ar putea deveni foarte grave.

Remarcăm adevărata provocare la care trebuie să răspundă Guvernul: să finanţeze economia care nu produce încasări pentru buget şi să gestioneze criza sanitară, în condiţiile în care oportunităţile de a contracta împrumuturi sunt reduse, iar reacţia Comisiei Europene privind realocarea fondurilor comunitare este destul de slabă.

Aspectele pozitive ale acestei crize pentru economia românească vizează rata inflaţiei şi cursul de schimb valutar.  În perioada imediat următoare instituirii stării de urgenţă au fost observate creşteri ale preţurilor alimentelor, medicamentelor şi ale unor consumabile medicale, dar la nivelul economiei naţionale, rata inflaţiei se va diminua. Absenţa cererii sau cererea redusă pentru cea mai mare parte a bunurilor şi serviciilor nu poate genera decât stagnarea sau chiar reducerea preţurilor. Urmare a diminuării importurilor, ar trebui să ne aşteptăm şi la o reducere treptată a presiunii asupra cursului de schimb valutar. De altfel, după data de 17 martie 2020, când cursul de schimb euro/leu a atins cel mai mare nivel înregistrat vreodată (1 euro = 4.845 lei), se observă o tendinţă de scădere a acestuia.

Totodată, criza economică generată de pandemia de Covid-19 va evidenţia ceea ce nu s-a facut pentru asigurarea independenţei alimentare a românilor şi a potenţării realizării, de către companiile româneşti, cu resurse proprii, a unor produse industriale de bază sau produse necesare sistemului sanitar. Scăderea producţiei autohtone în detrimentul creşterii importurilor, în domeniile menţionate anterior, ar fi trebuit limitată prin măsuri puternice de stimulare a producătorilor locali. Paradoxal, Romania, o  ţară care are potenţialul de a hrăni 80 de milioane de oameni (potrivit raportului “Global Food Security Index 2012”), se va confrunta cu probleme serioase de asigurare a alimentelor necesare populaţiei dacă transportul de mărfuri s-ar îngreuna, iar condiţiile climaterice ar fi nefavorabile.

Politicile economice ale României vor trebui adaptate la nevoia de a ne reduce dependenţa de importuri şi pornind de la un set de măsuri corespunzătoare, economia românească ar putea începe, în câţiva ani, să crească sănătos, fără stimulări artificiale ale consumului.