Nevoia de coeziune a UE în timpul pandemiei generată de Covid-19

Georgeta CHIRLEȘAN, conf. univ. dr.

Departamentul de Psihologie, Științe ale Comunicării și Asistență Socială,

Facultatea de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psihologie

05 mai 2020

(timp de lectură: 5 - 6 min)

Ce este coeziunea?

Dicționarul Webdex definește coeziunea ca fiind „legătură strânsă de ordin interior; coerență; unitate; lipsa dezbinării și a discordiei” [1].

Dex Online ne arată că prin coeziune trebuie să mai înțelegem, pe lângă semnificațiile anterioare, și pe acelea de „indivizibil, inseparabil, de nedespărțit, indestructibil, de nezdruncinat” atunci când folosim conceptul de coeziune ca adjectiv, sau „solidar, coerent, legat, unit; împreună, alături, unul lângă altul, umăr la umăr, cot la cot”, când joacă rol de adverb [2].

Iar Wikipedia explică despre coeziune că „este o stare emergentă a unui grup, care se referă la dorința membrilor unui grup de a fi împreună” [3]. Și arată că factorii interni care influențează coeziunea unui grup sunt:

• sistemul normativ al grupului (cu cât este mai clar sistemul normativ, cu atât coeziunea grupului este mai mare);
• similaritatea dintre membri (cu cât similaritatea este mai mare cu atât coeziunea grupului crește, amplificându-se comunicarea și interacțiunea membrilor);
• mărimea grupului (grupurile mici având un grad mai mare de coeziune).

Ce înseamnă coeziunea pentru Uniunea Europeană?

Uniunea Europeană (UE) și-a materializat viziunea asupra coeziunii prin Politica de Coeziune, principala sa politică de investiții care vizează cooperarea economică, socială și teritorială (Politica de Coeziune reprezintă aproximativ o treime din bugetul general al UE).

Politica de Coeziune a UE este una din cele mai importante politici prin obiectivul ambițios pe care și-l propune: reducerea disparităților dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni și state membre ale UE.

Obiectivele majoritare ale Politicii de Coeziune a UE pentru perioada 2014-2020 [4] sunt:

• investiții pentru creștere și locuri de muncă în Statele Membre și regiuni;
• cooperare teritorială europeană.

Și dacă UE avea această nevoie de coeziune înainte de a se confrunta cu pandemia generată de Covid-19, apare ca firească întrebarea, ce se întâmplă cu Politica de Coeziune acum? Și mai departe...cum se pliază Politica de Coeziune a UE pe ‘noua nevoie de coeziune’? Există un proiect european de coeziune în contextul pandemic actual?

Răspunsul la toate aceste întrebări este cu siguranță unul complex...

Răspândirea noului coronavirus a generat în UE o serie de reacții și măsuri ale Statelor Membre, legitime și îndreptățite, dar la care nici nu visam înainte de a fi nevoiți să facem față acestei mari provocări. Desigur că Politica de Coeziune nu este abandonată. Dimpotrivă! Ea devine acum mai necesară ca oricând! Politica de Coeziune însă va trebui adaptată. Și instituțiile Uniunii Europene s-au mobilizat deja:

• Președinta Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen vorbește despre reconstrucție și anunță un fel de "Plan Marshall", o restructurare din temelii a bugetului comunitar [5].
• Comisia Europeană a anunțat în 29.04.2020 acordarea unui sprijin financiar de peste 3,3 miliarde de euro, acordat de Uniunea Europeană în comun cu Banca Europeană de Investiții, în beneficiul cetățenilor din Balcanii de Vest. Acest pachet financiar vine în întâmpinarea nevoilor imediate legate de sănătate și de ajutoare umanitare cauzate de pandemia de COVID-19, fiind destinat să contribuie și la redresarea economică și socială. [6]
• Întrucât economia europeană este grav afectată de criza de coronavirus (se estimează pierderi de zeci de miliarde de euro), miniștrii de finanțe din zona euro au început deja negocierile și deși cele 27 de State Membre nu au ajuns încă la un acord privind modalități concrete de ieșire din criză, se caută soluții rapide și eficiente. [7]
• Parlamentul European a adoptat cu majoritate covârșitoare, pachetul de măsuri de urgență propus de Comisia Europeană ca răspuns la criza creată de pandemia de coronavirus: "Inițiativa pentru investiții în răspunsul la coronavirus" înseamnă fonduri care vor merge către sistemele de sănătate, IMM-uri, piețele forței de muncă și alte părți vulnerabile ale economiilor statelor membre. [8]
• La 2 martie 2020, Președinția croată a Consiliului UE a activat mecanismul integrat al UE pentru un răspuns politic la crize (IPCR), care sprijină luarea de decizii rapide și coordonate la nivelul politic al UE pentru crize majore și complexe, inclusiv acte de terorism. [9]

Trebuie precizat aici însă că Executivul comunitar - Comisia Europeană poate acționa doar atunci când statele membre cad de acord asupra unei teme și însărcinează Comisia cu atribuții.

România face parte din grupul „Prietenii Coeziunii” alături de alte 14 state membre (Bulgaria, Republica Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Slovacă, Slovenia şi Spania), beneficiare ale politicii de coeziune. Grupul are ca scop consolidarea Politicii de Coeziune a UE și combaterea euro-scepticismului.

Conceptul de coeziune al UE va trebui/este regândit! Nevoia de coeziune a UE în contextul pandemiei cu Covid-19 solicită mai multă implicare, empatizare, întrajutorare! Nu trebuie renunțat nicidecum la abordarea pragmatică, strict planificată și orientată pe nevoile reale care au fost identificate – abordare care aduce măsuri și rezultate concrete și eficiente – dar acesteia îi trebuie consolidată latura umanitară, socială, tușa profund umanistă care în vremuri grele adună laolaltă tot ce ființa umană poate da mai bun din ea!

Dincolo de ce fac autoritățile pentru a gestiona cât mai bine pandemia generată de Covid-19, societatea civilă organizată s-a mobilizat impecabil, contribuie exemplar și îi sprijină intens pe cei aflați în linia întâi a luptei cu noul coronavirus: medici, asistente și întregul personal medical, polițiști și jandarmi, cei din servicii publice, autorități și voluntari care sunt la datorie zi de zi, pentru ca noi să depășim cu bine criza și să fim protejați! Exemplele de acțiuni ale societății civile sunt numeroase, deși e păcat că nu sunt toate mediatizate, recunoscute și lăudate:

• Coaliția anti-coronavirus: vedete, companii și ONG-uri donează către sistemul medical;
• Asociația pentru Relații Comunitare care învață organizațiile cum să strângă fonduri transparent, eficient, măsurabil, activează comunități, adună informații și conectează cauze și donatori;
• Spitalul Covid-19 de 7500 m pătrați, construit în 19 zile de societatea civilă...

Și exemplele ar putea continua...

Nici Universitatea din Pitești (UPIT) nu a stat și nu stă departe de acest efort comun în lupta împotriva pandemiei actuale: UPIT a proiectat un ventilator medical pe care l-a și construit împreună cu Electro-Argeș, Dacia-Renault și Senior Software. Ventilatorul este finalizat, se află în faza de prototip funcțional și urmează a intra în producția de serie după data de 15 mai 2020.

Nimeni nu poate rămâne indiferent! Coeziunea este vitală în aceste vremuri!

Așadar...tu ce faci pentru coeziune în situația actuală?

Nu trebuie să ne răspunzi. Dacă răspunsul tău e corect și sincer, noi îl vom percepe ca atare. Îl vom simți. Și vom ști că ai făcut ce trebuie! Că fiecare dintre noi a făcut ce trebuie!

Bibliografie:

[1] Webdex, https://www.webdex.ro/online/dictionar/coeziune, accesat la data de 02.05.2020

[2] Dexonline, https://dexonline.ro/definitie/coeziune, accesat la data de 02.05.2020

[3] Wikipedia, https://ro.wikipedia.org/wiki/Coeziune, accesat la data de 02.05.2020

[4] Ministrul Afacerilor Externe, https://www.mae.ro/node/1623, accesat la data de 02.05.2020

[5] Bernd Riergert (corespondent DW la Bruxelles), Comentariu: Criza coronavirus - un test existențial pentru UE, https://www.dw.com/ro/comentariu-criza-coronavirus-un-test-existen%C8%9Bial-pentru-ue/a-53039814, accesat la data de 03.05.2020

[6] Radio Europa Liberă România, Sprijin UE de 3,3 miliarde de euro pentru redresarea post-pandemică a Balcanilor de Vest, https://romania.europalibera.org/a/sprijin-ue-de-3-3-miliarde-de-euro-pentru-redresarea-post-pandemic%C4%83-a-balcanilor-de-vest/30583705.html , accesat la data de 03.05.2020

[7] DW, Comentariu: UE trebuie să găsească răspunsuri convingătoare, https://www.dw.com/ro/comentariu-ue-trebuie-s%C4%83-g%C4%83seasc%C4%83-r%C4%83spunsuri-conving%C4%83toare/a-53057742, accesat la data de 03.05.2020

[8] Radio România Actualități, http://www.romania-actualitati.ro/parlamentul_european_a_adoptat_masuri_de_criza_coronavirus-136719, accesați la data de 03.05.2020

[9] Consiliul Uniunii Europene, Răspunsul Consiliului la crize, https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/ipcr-response-to-crises/, accesat la data de 03.05.2020