Simboluri care să reziste ȋn vremuri de pandemie

Alexandru Boroiu, prof. univ. dr. ing.

Departamentul Autovehicule și Transporturi,

Facultatea de Mecanică și Tehnologie

03 iulie 2020

(timp de lectură: 6 - 7 min)

S-a discutat mult depre motivaţia recentului val de atacuri ȋmpotriva statuilor, despre scânteia care l-a declanşat şi despre faptul că aceste statui sunt ţinta atacurilor pentru că reprezintă simboluri ale nedreptăţii sociale.

Dar persistă ȋntrebarea: de ce acum, totuşi? Şi, evident, nu putem să nu observăm că această răbufnire s-a produs după o perioadă de restricţii impuse ca urmare a pandemiei.

Da, se pare că a fost şi o eliberare de tensiuni acumulate ȋn vreme de pandemie, aşa cum tensiunile telurice sunt eliberate prin cutremure, tensiunile diplomatice prin războaie, iar tensiunile sociale prin răzmeriţe.

Gândul ne duce către perisabilitatea valorilor reprezentate de aceste monumente sau către evoluţia ciclică a modului ȋn care sunt percepute de către mase şi ne amintim şi noi de dărâmarea statuilor cu semnificaţie pentru regimul comunist ȋn cursul evenimentelor din decembrie 1989.

Istoria nu se uită, am văzut cum au fost distruse recent chiar vestigii ale civilizaţiei antice: Ninive, Palmyra...

Inevitabil, ne ȋntrebăm: ce monumente ar putea scăpa de această perisabilitate sau demodare? Cele absolut impersonale, desigur, iar ȋntre acestea sunt şi cele care se constituie ȋntr-o indicaţie geografică: Meridianul zero, Ecuatorul, Polul Sud, Centrul geografic al Europei fizice...

Ȋn România este semnalată Paralela 45: prin mai vechiul monument de pe DN1, ȋn apropiere de Ploieşti,  dar şi printr-o fântână  arteziană ȋn Baia de Aramă şi un monument lângă Cascada Bigăr.

Un monument de acest fel va fi finalizat vara aceasta la Buzău, cu ocazia aniversarii a 150 de ani de la darea ȋn exploatare a gării din oraş: un glob pământesc pe care este figurat oraşul Buzău, plasat ȋn sensul giratoriu din faţa gării, la intersecţia a 3 bulevarde importante, exact la jumătatea distanţei dintre Polul Nord şi Ecuator, aşa cum se prezintă ȋn raportul prin care s-a aprobat această investiţie:

Este surprinzătoare valoarea 45° 08’ 37,8’’ N (paralelă aflată mai spre Nord  cu 16,0 km faţă de cea de 45° N), dar ea se explică prin faptul că modelele matematice utilizate ȋn cartografie sunt elipsoizi de rotaţie (ȋn România se foloseşte elipsoidul Krasovsky 40), astfel că lungimea arcului de meridian nu este constantă (cum ar fi ȋn cazul unui model sferic), ci creşte cu latitudinea.

Se cunoştea faptul că nu paralela de 45° este la jumătatea distanţei dintr Ecuator şi Pol, ci o alta, plasată ceva mai spre Pol, dar pentru elipsoidul Krasovsky 40, utilizat ȋn tara noastră, nu era calculată valoarea acesteia.

Acest lucru l-am constatat cu ocazia cercetărilor pe care le-am realizat pentru determinarea centrului geografic al României – identificat pe teritoriul municipiului Făgăraş, astfel că determinarea paralelei mijlocii pentru elipsoidul Krasovsky s-a constituit ca un corolar al mult mai complexei cercetări realizate anterior.

Pe 1 decembrie 2017 am comunicat rezultatul cercetării, “Municipiul Buzău – cel mai mare oraş din România situat exact la jumătatea distanţei dintre Polul Nor şi Ecuator”, domnului primar Constantin Toma, care a citit cu atenţie lucrarea şi ȋn prima zi lucrătoare deja a organizat o conferinţă de presă cu privire la această veste şi a decis să pună ȋn operă această indicaţie geografică printr-un monument ȋn locul indicat: ȋn sensul giratoriu din faţa gării feroviare Buzău.

Astfel, pe 28 august 2020 se va dezveli noul monument, având două componente: o locomotivă Malaxa fabricată ȋn anul 1936 şi un glob pe care va fi marcată poziţia specială a municipiului Buzău.