Româna         English         Français        

Universitatea din Pitesti

Simone de Beauvoir: jurnalul de călătorie - formă de implicare socială

Corina GEORGESCU, conf. habil. dr.

Departamentul Limbă, Literatură, Istorie și Arte

Facultatea de Teologie, Litere, Istorie și Arte

14 iulie 2020

(timp de lectură: 6 - 7 min)

A celebra Ziua Națională a Republicii Franceze înseamnă nu numai a vorbi despre o țară ca spațiu geo-politic, dar mai ales a vorbi despre oamenii ei, în special despre acei oameni care, prin valorile promovate, au conturat o anumită imagine a acesteia. Chiar dacă secolul al XXI-lea este mai degrabă un secol al expansiunii economice, Franța, pe lângă statutul său de țară-cheie a Uniunii Europene, a fost, este și va rămâne un reper cultural.

 

Acest statut a fost obținut de-a lungul timpului prin intermediul unor personalități emblematice, cum este și Simone de Beauvoir, care au militat constant pentru anumite valori universal valabile.

Recunoscută la nivel mondial ca inițiatoare a celui de-al doilea val al mișcării feministe, scriitoarea este încadrată de către Internet Encyclopedia of Philosophy în categoria ”celor mai reprezentativi filozofi și scriitori existențialiști” i, alături de Jean-Paul Sartre, Albert Camus și Maurice Merleau-Ponty. Figură complexă, Simone de Beauvoir s-a situat la granița dintre literatură și filozofie, oscilând continuu între dimensiunea publică și privată a propriei existențe. Educată într-o familie în care mama reprezenta spiritualitatea, iar tatăl libertatea oferită de lectură, Simone de Beauvoir își alege devreme drumul în viață, înțelegând că tot ceea ce este uman – cultura, politica, afacerile – nu are nicio legătură cu religiaii. Acesta este, cel mai probabil, momentul care a stat la baza opiniilor sale filozofice despre condiția femeii.

 

Ca scriitoare, este laureată a premiului Goncourt, cea mai înaltă distincție literară din Franța, care îi este atribuit pentru romanul Les Mandarins; ca filozof, rămâne celebră pentru cuvintele ”On ne naît pas femme: on le devient.” iii (Femeie nu te naști, ci devii.) care transformă lucrarea Le Deuxième Sexe într-un manifest al feminismului secolului al XX-lea.

 

În ciuda notorietății de care s-a bucurat în timpul vieții (chiar dacă, uneori, aceasta era dublată de opinii nu tocmai favorabile) și mult după trecerea ei în neființă, în 1986, unele dintre lucrările sale sunt încă insuficient cunoscute. Printre acestea, se numără și L’Amérique au jour le jour iv, jurnalul de călătorie al scriitoarei, elaborat pe durata celor patru luni ale primei sale vizite în Statele Unite ale Americii. Publicat ulterior, acesta demonstrează, încă o dată, dacă mai era cazul, modalitatea în care textul literar, în orice fel de formă, poate deveni un mijloc de denunțare a unor realități sociale, de luptă împotriva nedreptății, păstrându-și totodată funcția estetică.

 

Ce înseamnă America pentru Simone de Beauvoir în anul 1947? Cum poate privi o franțuzoaică New Yorkul pe care îl compară permanent cu Parisul? Ce reprezintă realitățile cotidiene americane pentru conștiința unui filozof ca ea ?

 

Uimirea este sentimentul dominant la întâlnirea cu această nouă cultură atât de diferită de a sa, dar pe care își dorește atât de mult să o descopere. Această pornire puternică își are originea în cultura în care Simone de Beauvoir s-a format, cultura franceză. Ea este o reprezentantă tipică a intelectualității franceze din anii 1950, deschisă către nou, către progres, către reprezentanții altor culturi.

 

Jurnalul său impresionant, pentru că îmbină cu o sensibilitate deosebită descrierea cu narațiunea, reprezintă o luare de poziție elegantă asupra unor realități dureroase pentru societatea americană a timpului: condiția dură a intelectualului american, însingurat, izolat, redus la neputință, într-o lume în care articolele scrise nu înseamnă a exprima o opinie, ci sunt ”contabilizate” în număr de cuvinte versus costuri; condiția femeii care este educată pentru a fi doar mamă și soție și obligată să afișeze o imagine socială caracterizată prin fericire și frumusețe; condiția populației de culoare și rasismul dublat de sărăcia pe care scriitoarea o descoperă în plimbările solitare prin Harlem.

 

Simone de Beauvoir relatează ceea ce vede, făcând rareori comentarii, ceea ce nu împiedică un cititor atent să descifreze printre rânduri opiniile sale. Ea vine dintr-o cultură care, în pofida unor viziuni burgheze legate de condiția femeii, permite o mult mai mare libertate. În Franța, un intelectual poate să-și exprime opiniile, iar publicațiile pun mai mult accentul pe demersul intelectual, decât pe elemente legate de numărul de coloane și cuvinte. Pe de altă parte, franțuzoaicele nu sunt atât de elegante ca și americancele, căci nu sunt privite doar din perspectiva înfățișării. Atitudinea intelectualilor francezi față de străini, fie ei și de culoare, este una marcată de toleranță, în ciuda faptului că Franța a fost o putere colonială.

 

Fără intervenții radicale, fără a condamna vădit realitatea americană, ba chiar, din contră, manifestând o atitudine profund umanistă, Simone de Beauvoir evită să dea sentințe definitive, dar, totodată, reușește să prezinte faptele cu obiectivitatea specifică filozofului. Jurnalul de călătorie se transformă, dintr-un text menit să istorisească despre fapte, oameni și locuri, într-o modalitate de angajament social, de luptă implicită împotriva inechității sociale.

 

Scriitoarea rămâne o figură semnificativă a unei culturi iconice, prin vederile sale progresiste, determinarea de a lupta împotriva nedreptății sociale, dorința sa de a ieși din tipare. Simone de Beauvoir reprezintă cultura franceză, elita vremii, nu numai prin felul său de a scrie și de a descrie, dar mai ales prin viziunea sa permanent marcată de valorile care-i sunt familiare și pe care Franța le enunță simplu prin deviza:

Liberté, Egalité, Fraternité.

 

Note de subsol:

i https://www.iep.utm.edu/beauvoir/, accesat pe 19.06.2020

ii Beauvoir (de), Simone, Mémoires d'une jeune fille rangée, Gallimard, Paris, 2008, p. 44

iii Beauvoir (de), Simone, Le Deuxième Sexe, Gallimard, 1986

iv Beauvoir (de), Simone. L’Amérique au jour le jour, Gallimard (Coll. Folio), Paris, 1954

Stiri
S.I.I.M.A.D.C.
Am uitat parola
Acest site foloseste "cookies" pentru a usura navigarea in site si numararea vizitatorilor intr-o perioada de timp. Prin continuarea utilizarii acestui site va dati acordul folosiri acestora. Multumim pentru intelegere. Apasati aici pentru mai multe informatii.