Povestea centrului geografic al României

Alexandru Boroiu, prof. univ. habil. dr. ing.

Departamentul Autovehicule și Transporturi,

Facultatea de Mecanică și Tehnologie

25 septembrie 2025

(timp de lectură: 12 min)

 

 

Da, chiar este o poveste, aşa cum veţi vedea, începutǎ în anul 2007 şi planificatǎ sǎ se încheie anul viitor, în 2026.

 

Dupǎ aderarea Românei şi Bulgariei la 1 ianuarie 2007, a apǎrut o ştire care mi-a atras imediat atenţia: odatǎ cu aderarea acestor douǎ noi state la Uniunea Europeanǎ, centrul geografic al Uniunii Europene s-a deplasat spre S-E-E cu cca 120 km! Mi-am pus imediat întrebarea: pentru România se ştie care este centrul geografic? De fiecare datǎ când Uniunea Europeanǎ se mǎrea, calculul era fǎcut de cǎtre Institutul Geografic Naţional Francez, pe baza unui model gravitaţional, pe care nu am reuşit însǎ sǎ-l identific.

 

Am cǎutat intens pe internet şi am aflat cǎ singura referire la un “centru al României” se aflǎ pe un panou amplasat în satul Dealu Frumos, pe marginea drumului Cincu – Agnita, lângǎ un monument impresionant amplasat acolo în anul 1858, despre care toatǎ lumea crede cǎ… ar marca centrul Românei de azi!

 

Evident, este o naivitate sǎ credem aşa ceva, chiar dacǎ este o zonǎ din centrul ţǎrii (în sens general), iar dacǎ am citi inscripţia de pe monument (numai cǎ aceasta este în limba germanǎ) am afla cǎ monumentul a fost ridicat în acel loc mirific (pe culmea dintre valea Oltului şi valea Hârtibaciului) pentru a omagia echipele de lucrǎtori care au finalizat atunci drumul Cincu – Agnita şi acolo s-au întâlnit.

 

În rest, nicio informaţie despre un posibil centru geografic al României, ceea ce m-a bucurat, cǎci îmi oferea şansa sǎ fiu primul care îl va calcula şi va stabili pe teritoriul cǎrei localitǎţi se aflǎ.

 

Singura cale pe care am identificat-o a fost sǎ pornesc de la definirea graniţelor Românei în coodonate geografice cu ajutorul programului GoogleEarth (urmând paralelele şi meridianele), disponibil în acel moment pe Internet, şi sǎ discretizez cât mai fin suprafaţa României în unitǎţi elementare de suprafaţǎ (în douǎ variante, pentru a avea o cheie de control: cu fâşii delimitate de meridiane, respectiv cu fâşii delimitate de paralele), urmând sǎ proiectez o metodǎ de calcul bazatǎ pe metoda momentelor sau a baricentrelor (deci tot un model gravitaţional), pentru elipsoidul de referinţǎ utilizat în România, Krasovsky 40.

 

În felul acesta realizam deja o metodǎ mult mai precisǎ decât cele care utilizau suprafeţele plane, obţinute prin proiectarea elipsoidului de referinţǎ sau a sferei echivalente acestuia pe un plan de proiecţie.

 

Am extras de pe GoogleEarth toate hǎrţile unde apǎrea însumat tot conturul României, lucrând cu cei mai fini paşi pe care îi oferea la acel moment programul GoogleEarth: 3 minute, 2 minute şi 0.6 minute (lungimea arcului de meridian de 1 minut este, în medie, de cca 1850 m, iar lungimea arcului de paralelǎ de 1 minut, pentru poziţia ţǎrii noastre pe glob, este de cca 1300 m). Rezultatele obţinute (cu ajutorul unui program de calcul special pe care l-am realizat în MicrosoftExcel) au fost foarte apropiate (deci, erorile de metodǎ erau acceptabile) şi, în plus, cele douǎ cǎi prin care am mers (unitǎţi elementare de suprafaţǎ de-a lungul meridianelor sau de-a lungul paralelelor) au coincis (închiderea cheii de control utilizate a fǎcut sǎ nu existe erori de operare).

 

Am obţinut astfel meridianul care împarte în douǎ pǎrţi egale suprafaţa României şi paralela care o împarte în douǎ pǎrţi egale.

 

Dar metoda nu era finalizatǎ: pe o suprafaţǎ curbǎ, cum este elipsoidul de rotaţie nu se mai putea continua, aşa cǎ am revenit la sfera echivalentǎ (acceptând o a doua micǎ eroare de metodǎ), numai cǎ centrul de greutate sau centroidul unei suprafeţe sferice se aflǎ la intersecţia a douǎ curbe mediane care trebuie sǎ fie şi cercuri mari, adicǎ planele definite de ele sǎ treacǎ prin centrul sferei. Meridianul mijlociu îndeplineşte aceastǎ condiţie, dar paralela mijlocie nu o îndeplineşte.

 

Am fost obligat sǎ studiez mai temeinic geometria sfericǎ sau gaussianǎ şi, într-un final, mi-am dat seama cǎ pot rezolva problema cu teorema lui Girard şi utilizând mnemonicul Pentagonul lui Napier pentru aflarea excesului triunghiului sferic şi de aici un mare arc median care sǎ aproximeze cât mai bine paralela mijlocie şi sǎ fie perpendicular pe meridianul mijlociu.

 

Aici au fost acceptate foarte mici erori de operare, dar am estimat cǎ per total erorile nu vor afecta rezultatul final cu mai mult de 100 metri în teren, dat fiind cǎ ele aveau un caracter compensator.

 

Ca urmare, în anul 2009 aveam deja rezultatul: Centrul Geografic al României calculat pentru elipsoidul de referinţǎ prin metoda proiectatǎ are coordonatele 45°49’34” N / 24°59’27” E. Având în vedere existenţa micilor erorilor de metodǎ sau de operare precizate, am decis ca rezultatul comunicat sǎ fie aproximat la nivel de grade şi minute:  45°50’ N / 24°59’E. Aceastǎ valoare avea sǎ fie preluatǎ de Primǎria Fǎgǎraş, în urma demersurilor ce vor fi prezentate în continuare, astfel cǎ se regǎseşte acum pe site-ul municipiului Fǎgǎraş.

 

Cercetarea a fost încheiatǎ, dar scopul final era ca rezultatul sǎ fie fǎcut public. Am decis ca studiul sǎ fie prezentat la primele conferinţe ştiinţifice sau congrese la care vom participa. Astfel, prima prezentare au fǎcut-o studenţii îndrumaţi de mine (în speţǎ, fiul meu Boroiu Andrei-Alexandru, care era student în anul 3 la programul de studii Ingineria Transporturilor şi a Traficului, cu care colaborasem la toatǎ partea de lucru în MicrosoftExcel) la Congresul CONAT 2010 de la Braşov:  Founding the geographical center of Romania: it is situated in the South of the Făgăraş town. Numai cǎ, deşi am ţinut ca lansarea în public a noului concept, Centrul Geografic al României, sǎ fie fǎcutǎ în judeţul unde este municipiul Fǎgǎraş, aceastǎ afirmaţie ineditǎ nu a avut deloc ecou.

 

Urmǎtoarea prezentare publicǎ am fǎcut-o la Conferinţa Internaţionalǎ de Transporturi TRANSLU 2012 organizatǎ de Universitatea Politehnica Bucureşti, unde a trezit un interes deosebit în salǎ, dar numai atât. Dar urmare a faptului cǎ lucrarea, Determinarea centroizilor de zonǎ pentru suprafeţele terestre. Aplicaţie: determinarea centrului geografic al României, a fost publicatǎ apoi în Buletinul AGIR şi a devenit astfel publicǎ online, dupǎ cca un an am avut plǎcuta surprizǎ de a fi sunat de d-l profesor de geografie Postolache Nicolae de la Colegiul Naţional Radu Negru din Fǎgǎraş, care a înţeles potenţialul deosebit al acestei descoperiri şi mi-a propus sǎ prezint rezultatul oficialitǎţilor din Fǎgǎraş.

 

Am considerat cǎ, prin publicarea online a cercetǎrii, prioritatea în ceea ce priveşte determinarea Centrul Geografic al României a fost rezolvatǎ. Dar, surprizǎ neplǎcutǎ: în anul 2014 postul de televiziune naţional Antena 1 prezintǎ ştirea cǎ cercetǎtorii de la Universitatea Babeş - Bolyai din Cluj-Napoca au calculat Centrul Geografic al României şi cǎ acesta se aflǎ pe teritoriul municipiului Fǎgǎraş. Mai mult, au arǎtat cum se filmaserǎ alǎturi de un catarg cu drapelul national într-o tarla unde identificaserǎ punctul respectiv. Despre cercetarea noastrǎ nu au spus nimic, deşi era vizibilǎ pe internet de 2 ani şi, cu siguranţǎ, asta le-a trezit interesul pentru centrul geografic colegilor de la Babeş-Bolyai. Ştirea a fost preluatǎ de mai multe trusturi media, ulterior şi de postul naţional PRO TV…

 

Prietenii care au auzit ştirea au fost foarte revoltaţi şi m-au încurajat sǎ lupt pentru restabilirea adevǎrului cu privire la prioritatea descoperirii. La fel de revoltaţi au fost şi colegii de la Colegiul Naţional Radu Negru din Fǎgǎraş – domnul profesor de geografie Postolache Nicolae şi d-l director Bogdan Ion – care cunoşteau perfect situaţia. Domnul director Bogdan Ion era şi consilier local la primǎria Fǎgǎraş, astfel cǎ au decis sǎ invite ambele pǎrţi sǎ-şi prezinte studiile. Dar cei de la Babeş-Bolyai au declinat invitaţia, recunoscând cǎ nu au fǎcut un studiu, ci au doar o capturǎ luatǎ cu programul Geographic Information System, şi nu au nicio pretenţie cu privire la prioritatea descoperirii.

 

La invitaţia colegilor de la Colegiul Naţional Radu Negru, în 8 Mai 2015 am prezentat în plen lucrarea Municipiul Făgăraş – centrul geografic al României la Simpozionul Național „Fizica – trecut şi viitor” din 8 Mai 2015, pe care Colegiul Naţional Radu Negru îl organizeazǎ anual.

 

Dupǎ susţinere am fost abordat de jurnaliştii de la ziarele locale şi am explicat contextul în care am ajuns sǎ fiu preocupat de acest lucru şi cum am ajuns la rezultatul final, iar dupǎ lucrǎri am fost invitat împreunǎ cu domnul profesor de geografie pentru a filma o emisiune pe acest subiect inedit la postul local NovaTV Fǎgǎraş, emisiune moderatǎ de d-l prof. Armand Ioan Streza.

 

Primǎria Fǎgǎraş şi-a exprimat interesul deosebit pentru a-şi construi un brand pe baza acestei descoperiri, astfel cǎ în iunie 2015 am încheiat contractul de cercetare Municipiul Făgăraş – centrul geografic al României, iar de ziua naţionalǎ a României, într-o şedinţǎ festivǎ a Consiliului Local Fǎgǎraş organizatǎ în Sala Tronului din cetatea Fǎgǎraşului, am prezentat in extenso cercetarea realizatǎ.

 

Între timp am fost invitat la mai multe televiziuni locale din Piteşti pentru a prezenta aceastǎ cercetare ineditǎ prin care s-a lansat noul concept Centrul Geografic al Românei:

• Martie 2015, Absolut TV: emisiunea La vama vremii, realizator Nicolae Badiu;
• Octombrie 2015, emisiunea Cabinet medical, realizator dr. Viorel Pǎtraşcu (aici este interesant cǎ, deşi emisiunea era din domeniul medical, de aceastǎ datǎ întreaga emisiune a fost dedicatǎ cercetǎrilor prezentate de mine, dupǎ ce d-l dr. Viorel Pǎtraşcu primise de la mine o carte în care prezentam întreaga cercetare realizatǎ).

 

În anul urmǎtor, Consiliului Local al Municipiului Făgăraş mi-a acordat titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Făgăraş pentru lucrarea de cercetare ştiinţifică „Municipiul Făgăraş – centrul geografic al României”.

 

Lucrurile pǎreau sǎ meargǎ în direcţia bunǎ, era clar cǎ noi suntem cei care am fǎcut descoperirea pe baza unei cercetǎri ştiinţifice complexe şi am afirmat pentru prima datǎ cǎ Municipiul Făgăraş este centrul geografic al României. Dar din când în când televiziunile centrale vorbeau despre Centrul Geografic al României (concept pe care noi l-am lansat în spaţiul public!) fǎrǎ sǎ spunǎ nimic de noi.

 

În acest context nefavorabil am mai iniţiat o acţiune, totuşi: în 2018 am înregistrat lucrarea scrisǎ Determinarea centrului geografic al României în Registrul Naţional de Opere la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA).

 

În toţi aceşti ani au fost publicate în ziarele locale din judeţele Argeş şi Braşov diverse articole despre descoperirea centrului geografic, despre acordarea titlului de ctǎţean de onoare, am participat la diverse emisiuni având acest subiect, cum sunt cele realizate de d-na Dorina Necşuleu, de d-na Simona Vasilescu şi, iarǎşi, de d-l Nicolae Badiu. Dar vizibilitatea a rǎmas la nivel local.

 

Dar în primǎvara anului trecut am fost sunat de realizatorii emisiunii Exclusiv în România, realizatǎ de TVR 1, care fuseserǎ la Primǎria Fǎgǎraş şi aflaserǎ adevǎrata poveste cu descoperirea Centrului Geografic, propunându-mi sǎ accept o filmare chiar în punctul indicat. Aşa am ajuns sǎ filmǎm emisiunea ce a fost difuzatǎ de TVR 1 pe post în data de 23 aprilie 2024.

 

Prin ineditul ei, povestea cu centrul geografic a fost apreciatǎ în mod deosebit, astfel cǎ a fost reluatǎ în emisiunea de finalizare a sezonului, 11 Iunie 2024: Best of – Sezonul 22, a cǎrei prezentare realizatǎ de d-l Cristian Tabǎrǎ este absolut relevantǎ:

“Cǎlǎtoria noastrǎ cu “Exclusiv în România” începe în Centrul Geografic al României. Pânǎ în 2007 nimeni din comunitatea ştiinţificǎ nu a fost preocupat de acest lucru. Profesorul universitar Alexandru Boroiu a reuşit, dupǎ ani de muncǎ şi studiu, sǎ determine cu exactitate unde se aflǎ centrul ţǎrii. Acest loc nu se aflǎ la Dealu Frumos, cum se credea, ci în alt loc, care a surprins pe toatǎ lumea”.

 

La filmǎri a participat şi d-na jurnalist Cristina Cornilǎ de la ziarul Bunǎ Ziua Fǎgǎraş, cu care am colaborat permanent, încǎ de când am ajuns primǎ datǎ în Fǎgǎraş, şi am aflat astfel din ultimul articol pe care dânsa îl publicase în primǎvarǎ cǎ, în fine, se va realiza un monument ce va marca faptul cǎ municipiul Fǎgǎraş este Centrul Geografic al României! (19 Martie 2024, Cristina Cornilǎ).

 

Dar mai mult de atât, am aflat şi cǎ Primǎria Fǎgǎraş a solicitat în anul 2021 Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliarǎ (ANCPI) sǎ calculeze poziţia centrului geografic al Românei şi rǎspunsul a confirmat ceea ce descoperisem noi: ”centroidul (centrul geometric) suprafeţei obţinute din totalitatea limitelor unităţilor administrativ teritoriale de pe teritoriul României este localizat în UAT Făgăraş”.

 

Între timp, pe baza metodei pe care am construit-o, am elaborat o metodǎ de calcul prornind chiar de la definiţia corectǎ a centrului geografic: “Centrul geografic al unei suprafeţe este punctul în raport cu care suma distanţelor de la toate celelalte puncte ale suprafeţei este minimǎ”. Pentru asta am creat o funcţie obiectiv de minim, pe care am rezolvat-o în programul MicrosoftExcel deja creat, iarǎsi pe douǎ cǎi, însǎ prin tatonǎri, nu analitic, cǎci relaţiile trigonometrice de calcul obţinute pentru coordonatele geografice ale centroidului sunt atât de complexe încât devin inoperabile pe cale analiticǎ. Iar prin tatonare s-a putut ajunge dupǎ un numǎr rezonabil de paşi la un rezultat final exact, fǎrǎ erori de operare.

 

Şi ar mai fi de precizat, pe scurt: metoda pe care am construit-o a luat în calcul suprafaţa elipsoidului de rotaţie, pe când celelalte douǎ metode prin care s-a confirmat, de fapt, rezultatul gǎsit de noi, iau în calcul suprafaţa planǎ obţinutǎ în planul de proiecţie al sistemului cartografic, deci într-o manierǎ mult mai simplificatǎ. O întrebare ar mai putea fi: de ce şi pe planul de proiecţie s-a obţinut un rezultat apropiat de cel obţinut de noi? Pentru cǎ sistemul de proiecţie Stereo 70 este gândit astfel ca erorile obţinute prin proiectarea punctelor suprafeţei curbe pe plan sǎ fie minime şi sǎ se se compenseze per total. Şi iar ar mai fi necesarǎ o precizare: ambele metode – a noastrǎ şi a ANCPI – au la bazǎ metoda momentelor sau a baricentrelor, dar diferenţa este cǎ noi am definit punctele de pe graniţa României prin coordonate geografice cât mai fine şi apoi am creat suprafeţe elementare cǎrora le-am calculat ariile şi coordonatele centroizilor, iar ANCPI a utilizat ariile suprafeţelor în proiecţie planǎ pentru toate localitǎţile şi coordonatele centroizilor acestora în proiecţie Stereo 70.

                

Deoarece postul Antena 1 a revenit şi anul acesta la emisiunea de ştiri Observator cu un reportaj despre Centrul Geografic al României pornind tot cu introducerea “Cercetǎtorii de la Universitatea Babeş- Bolyai din Cluj-Napoca…” am fost obligat sǎ îi abordez direct şi printr-un schimb de mesaje sǎ îi fac sǎ înţeleagǎ “cǎ noi am lansat în spaţiul public conceptul de Centrul Geografic al României, cǎ noi l-am calculat în premierǎ, printr-o metodǎ matematicǎ laborioasǎ pe care am realizat-o special în acest scop, iar aceastǎ descoperire pe care am fǎcut-o publicǎ a fost doar confirmatǎ de cei care au fost preocupaţi ulterior de acest lucru”. De acum, chiar nu are nicio scuzǎ Antena 1 dacǎ va mai recidiva!

 

Da, aceasta este povestea: peste 2 ani de muncǎ intensǎ pentru descoperirea Centrului Geografic al României şi peste 15 ani pentru a securiza prioritatea descoperirii!

 

Deci, finalul poveştii va fi inaugurarea monumentului prin care municipiul Fǎgǎraş îşi semnaleazǎ poziţia geograficǎ specialǎ: Centrul Geografic al României. Cu siguranţǎ aceastǎ indicaţie geograficǎ va aduce un plus de atractivitate turisticǎ pentru municipiul Fǎgǎraş.